De ce plătim certificate verzi în factura de energie și cât timp vor mai exista

Certificatele verzi sunt un mecanism de sprijin pentru producătorii de energie regenerabilă — eoliană, solară, microhidro și biomasă — introdus în România prin Legea 220/2008. Producătorii care folosesc aceste surse primesc venituri suplimentare din vânzarea certificatelor, iar costul e transferat, prin lege, către consumatorii finali. De aici apare linia separată din factură: nu e o taxă administrativă, ci prețul plătit indirect pentru investițiile din trecut în energie curată.

Mecanismul a fost gândit ca soluție temporară de atragere rapidă a investițiilor și de îndeplinire a obligațiilor europene de energie regenerabilă — nu ca structură permanentă. Furnizorii sunt obligați anual să cumpere un număr stabilit de certificate verzi, cost pe care îl regăsești, transferat, direct în factura ta.

Fiecare centrală electrică primește dreptul la certificate verzi pentru maximum 15 ani de la punerea în funcțiune — nu pe termen nelimitat. Asta înseamnă un calendar de ieșire relativ previzibil: primele proiecte, cele mai vechi, ies din schemă între 2026 și 2027, iar ultimele proiecte rămase vor ieși în jurul lui 2030-2032. Practic, impactul certificatelor verzi asupra facturilor va scădea treptat în următorii ani, pe măsură ce tot mai multe centrale ies din perioada de sprijin.

Un detaliu relevant pentru prosumatori: legea nu îi consideră „producători” în sensul acestui mecanism, așa că nu primesc compensații prin certificate verzi pentru energia pe care o produc și o livrează în rețea — beneficiul se aplică doar centralelor eligibile, de regulă mai mari. În plus, proiectele noi, de la un moment dat încolo, nu mai intră deloc în sistem — schema e în stingere, nu în extindere.