Criza apei pe Dunăre și presiunea pe infrastructura energetică: ce planuri de reglementare au fost anunțate
Nivelul istoric de scăzut al Dunării a pus sub presiune funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă, care depinde de debitul de apă adus prin brațul Bala. Lucrările de urgență din ultimele zile — coborârea unor barje și dislocarea unei stânci pe traseul fluviului — au crescut temporar nivelul apei cu circa 8 cm, dar au generat și aluviuni care au format noi obstacole, redirecționând o parte din debit departe de canalul necesar centralei. Autoritățile au trecut la lucrări de dragare pe cei 60 de km afectați, finanțate printr-o alocare de urgență de 5 milioane de lei, însă prognoza privind numărul de zile de funcționare rămâne incertă și s-a înrăutățit față de estimările inițiale.
Oficialii de la Ministerul Mediului au recunoscut că fenomenul nu este unul complet neprevăzut: modelele climatice arătau de ani de zile o tendință de scădere a debitelor pe Dunăre, în paralel cu extinderea fenomenelor de secetă și deșertificare în sudul țării. Lucrările ample de regularizare a albiei, necesare pentru a aduce mai multă apă pe brațul principal (Dunărea Veche), sunt aprobate printr-o hotărâre de guvern încă din 2024, cu un cost estimat de aproape 1 miliard de lei, dar nu au fost demarate la timp.
Pe partea de infrastructură critică pentru apă, alocările bugetare pentru baraje, diguri și poldere au crescut de la 50 de milioane de lei anul trecut la 250 de milioane de lei în acest an — un nivel record, dar considerat de oficiali încă insuficient față de nevoia estimată de minimum 26 de miliarde de lei în următorii 15 ani, conform unui studiu al Băncii Mondiale. Un mecanism nou de tarifare a apei brute pentru operatorii industriali mari urmează să aducă suplimentar 2,5 miliarde de lei pentru infrastructură critică, în aceeași perioadă. Peste 180 de localități din țară au în prezent restricții la consumul de apă, o situație similară cu cea din anul precedent.
Un alt subiect de reglementare aflat în dezbatere este cel al capacităților de producție a energiei electrice pe cărbune, unde a fost adoptat recent un amendament legislativ care menține deschise anumite centrale, în contextul angajamentelor de decarbonizare asumate prin PNRR. Autoritățile avertizează asupra riscului ca abaterea de la aceste angajamente să atragă pierderea unor fonduri europene deja încasate, în valoare de miliarde de lei.
Similar, strategia națională pentru biodiversitate — un jalon PNRR de aproape 1 miliard de euro — a fost modificată în Parlament cu circa 400 de amendamente, dintre care unul ar suspenda planurile de management pentru siturile Natura 2000 până la implementarea unui sistem de compensare pentru proprietari. Autoritățile avertizează că suspendarea măsurilor de conservare ar putea bloca finanțări europene pentru proiecte de infrastructură (autostrăzi, spitale, școli) aflate în vecinătatea ariilor protejate.
Pe zona energiei regenerabile, Ministerul Mediului a anunțat o schimbare de politică pentru programul de sprijin destinat gospodăriilor: componenta dedicată exclusiv panourilor fotovoltaice va fi înlocuită cu una axată pe baterii de stocare, pentru a reduce dependența de importurile de energie în orele de vârf ale serii. Se estimează o capacitate suplimentară de minimum 200 MWh stocați, iar criteriile de acordare a fondurilor urmează să fie schimbate, cu accent pe cofinanțare și competitivitate, nu pe rapiditatea depunerii cererii.
De asemenea, a fost pusă în transparență o nouă metodologie de reorganizare a structurilor de administrare a pădurilor, în contextul unui număr în creștere de cazuri de tăieri ilegale identificate de gărzile forestiere, inclusiv un caz recent de aproximativ 5.000 de arbori tăiați ilegal într-o singură zonă.